Cu privire la asigurarea științifică a combaterii criminalității. In: Legea și viața. 1995, nr. 1, pp. 34–36.

Autorul a abordat problema enunţată în titlu atât în paginile revistei („Legea şi viaţa” nr. 3, 1994), în alte publicaţii („Moldova Suverană” din 8 decembrie 1994), la conferinţe ştiinţifice, în adresările către preşedintele Parlamentului şi Preşedintele Republicii Moldova. Cu regret, >>>

Societatea și criminalitatea. Recenzie. In: Legea și viața. 1996, nr. 4, pp. 16-19.

Monografia „Criminalitatea în Moldova” apărută recent, autori ai căreia sunt A. Timuş şi V. Climenco, a trezit specialiştilor şi celor cointeresaţi în problema respectivă un viu interes. Ea constituie rezultatul unor cercetări de ani îndelungaţi, abordând multiple aspecte ale răului social numit criminalitate. Autorii acestei lucrări: A. Timuş, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a RM şi V. Climenco, doctor habilitat în ştiinţe istorice, care au efectuat cercetările, au formulat scopul lor în felul următor: „Am intenţionat să relevăm prin prisma opiniei publice cât de mult s-a apropiat societatea noastră de acea linie critică după care combaterea criminalităţii devine de necontrolat, să determinăm devierea socială a personalităţilor criminale de la normele de drept, de la valorile morale şi spirituale acceptate în societate.

Probleme de drept penal în contextul integrării europene

PROBLEME DE DREPT PENAL ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE* Noul Cod penal al Republicii Moldova, care va întra în vigoare la 12 iunie 2003, e o realitate şi o realizare, un rezultat care a încununat munca de ani de zile a >>>

Esența fenomenului crimă (criminalitatea). In: Legea și viața.1994, nr. 10, рp. 16-18.

Crima – este o categorie criminologică utilizată pentru a scoate în evidenţă un fenomen social real, o relație socială de negare (de conflict) și anume – samavolnicia individului. Crima, reprezintă negarea de către individul, privit izolat, a valorilor sociale, a intereselor şi voinței dominante în societatea dată, exprimate în lege şi apărate de stat, este realizarea samavolnică şi ilicită a propriei voințe şi a intereselor egoiste.