Dacă numărăm gradele, titlurile, distincţiile sau altele asemănătoare, atunci nu putem judeca drept nici însuşirile, nici faptele criminologului Valeriu Bujor, aşa cum se întâmplă, din păcate, aproape întotdeauna în lumea ştiinţifică şi nu numai.
Omul de ştiinţă Valeriu Bujor a plămădit o teorie criminologică generală (О сущности преступности, 1998), o teorie despre cunoaşterea criminologică (deocamdată nepublicată, dar făcută publică la cursurile de criminologie) şi o lege criminologică (Криминология и основы предупреждения преступлений, 2005). Împreună cu unul dintre învăţăceii săi a mai ţesut o teorie criminologică generală şi o lege criminologică (Interes şi crimă, 2004), înrudite cu cele dintâi. Pentru a da o măsură dreaptă acestor descoperiri ştiinţifice, vom spune că numai o mică parte din ţările lumii se pot mândri cu teorii criminologice generale, mai puţine – cu legi criminologice şi mai puţine – cu o teorie a cunoaşterii criminologice.
Criminologul Valeriu Bujor a deschis un colegiu, o universitate, un liceu şi un institut de criminologie – Colegiul de Criminologie (1995), Universitatea de Criminologie din Moldova (1998), Liceul Teoretic de Drept al UCM (1998) şi Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată (2010), aşa cum nu s-a mai întâmplat în cele mai multe dintre ţările bătrânului continent.
Învăţătorul Valeriu Bujor a scris, de sine stătător sau în conlucrare, mai multe cărţi de învăţătură de care nu au mai fost scrise pe la noi până la domnia sa. El este, bunăoară, unul dintre autorii celui dintâi manual de drept penal, de criminologie, de drept penal comparat şi de deviantologie sau autorul celui dintâi manual de statistică criminologică. A scris, de fapt, patru manuale de statistică criminologică! Foarte puţine dintre ţările lumii au un asemenea manual.
Zeci dintre foştii săi studenţi au îmbrăţişat meseria de cercetător ştiinţific şi de dascăl (Octavian Bejan, Sergiu Ilie, Igor Ursan, Sergiu Casian, Sergiu Bejan, Andrei Guştiuc, Veaceslav Ursu, Igor Trofimov, Tudor Osoianu, Iurie Odagiu, Ştefan Belecciu, Veaceslav Gratii, Marin Gherman, Valeriu Ţurcan, Alexandru Zosim, Alexandru Pareniuc, Iurie Larii, Iurie Bulai, Gheorghe Botnaru, Irina Iacub, Diana Rusu, Cristina Cîrlan şi mulţi alţii). O parte dintre aceştia predă astăzi cot la cot cu învăţătorul său (Octavian Bejan, Djulieta Vasiloi, Larisa Buga, Irina Iacub, Diana Rusu, Iurie Bulai, Octavian Pop sau Cristina Cîrlan). Unii dintre învăţăceii săi au făcut chiar descoperiri ştiinţifice cu care profesorul Bujor se poate mândri în aceeaşi măsură ca şi cu descoperirile pe care el, însuşi, le-a făcut.
Datorită cercetătorului ştiinţific Valeriu Bujor, au fost înfiinţate câteva unităţi de cercetare criminologică – Serviciul de cercetări ştiinţifice, redactare şi editare şi, apoi, Centrul de cercetări ştiinţifice al Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare” şi Centrul de cercetări ştiinţifice al Universităţii de Criminologie din Moldova, care au dat o roadă ştiinţifică bogată. Numai foarte puţini criminologi din lume au strălucit cu aşa înfăptuiri.
Valeriu Bujor a pus vârtos umărul la înfiinţarea unei reviste ştiinţifice de criminologie – Revista de criminologie, drept penal şi criminalistică. În mai puţin de jumătate dintre ţările lumii, criminologii îşi pot vedea lucrările într-o revistă ştiinţifică specializată. De asemenea, el a pus umărul la înfiinţarea a unei reviste ştiinţifice juridice de cuprindere naţională – Jurnalul juridic naţional: teorie şi practică. Avem puţine reviste ştiinţifice de drept în ţară, ceea ce ne vorbeşte despre însemnătatea acestei fapte.
Să mai spunem că Valeriu Bujor a fost începutul celei dintâi asociaţii criminologice naţionale – Asociaţia Independentă de Criminologie din Republica Moldova (1995).
Datorită susţinerii conducătorului Valeriu Bujor, cercetătorii ştiinţifici de la institutul de criminologie pe care l-a înfiinţat şi pe care îl conduce pe bună dreptate au parte de cea mai nepărtinitoare metodologie de măsurare a roadelor muncii lor ştiinţifice din ţară sau poate chiar dincolo de hotarele acesteia.
Nu în cele din urmă, criminologul Valeriu Bujor s-a acoperit de cinste pentru participarea sa sârguincioasă la înfiinţarea celei dintâi specialităţi criminologice în învăţământul superior, pe care o regăsim în puţine ţări – Criminologie şi ştiinţe penale. Pe deasupra, a deschis cel dintâi masterat în criminologie din ţară (învăţământ postuniversitar de magistru).
După întoarcerea fiului rătăcitor pe pământul strămoşesc, Valeriu Bujor a stârnit o înflorire a criminologiei naţionale aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată până la el şi se va mai întâmpla cine ştie când… Am putea spune chiar că Valeriu Bujor este întemeietorul criminologiei autohtone. Puţini criminologi din lume se pot lăuda cu o asemenea faptă.
Dacă le privim pe toate, atunci vedem că Valeriu Bujor este un om de ştiinţă fără seamăn în neamul nostru.
Octavian BEJAN,
criminolog, prorector, Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată